Astronautul NASA Mike Hopkins conduce experimentul Grasp în modulul Columbus al Stației Spațiale Internaționale înainte de Anul Nou. Experimentul examinează modul în care sistemul nervos central, în special coordonarea mână-ochi, se adaptează la microgravitație. Credit: ESA / NASA
NASA Astronautul Mike Hopkins conduce experimentul Grasp în modulul Columbus al Stației Spațiale Internaționale înainte de Anul Nou. Experimentul examinează modul în care sistemul nervos central, în special coordonarea mână-ochi, se adaptează la microgravitație.
Grasp face trimitere la Referințele gravitaționale ale Sensimotor Performance și încearcă să înțeleagă mai bine modul în care sistemul nervos central integrează informații din diferite simțuri, cum ar fi vederea, sunetul și atingerea, pentru a coordona mișcările mâinilor și a determina ce rol joacă gravitația.
Cum funcționează experimentul? Mike poartă echipamente de realitate virtuală (VR) cu un laptop și conduce un sistem audio / grafic. Setul cu cască VR simulează o varietate de sarcini, iar un dispozitiv de urmărire a mișcării 3D actualizează ecranul în timp real, ca răspuns la mișcările mâinilor, corpului și brațului. Măsurătorile se fac pe zboruri terestre și spațiale.
Astronautul ESA Thomas Pesquet a fost primul care a folosit echipamentul VR în misiunea din 2016. Astronauții ESA Alexander Gerst și Luca Parmitano și-au continuat misiunile. Urmăriți un videoclip cu Alexander făcând experimentul de mai jos.
Cercetătorii suspectează că creierul Pământului folosește gravitația ca referință. Când ajunge în căutarea obiectului, creierul folosește indicii vizuale, precum și calculează distanța dintre mână și obiect pentru a menține brațul drept împotriva forței gravitației descendente.
Cu toate acestea, senzația de plutire de luni de zile este ceva cu care creierul nostru nu a trebuit să se ocupe până în secolul trecut. A vedea cum se adaptează la acest mediu oferă o perspectivă valoroasă.
Ghidată de cercetători de la agenția spațială națională franceză CNES, cercetarea ne ajută să identificăm modul în care funcționează sistemul vestibular pentru a ne menține echilibrul și modul în care acesta interacționează cu alte organe senzoriale. Cu alte cuvinte, Grasp investighează fiziologia din spatele coordonării mână-ochi, făcând lumină asupra modului de tratare a pacienților care își pierd funcția vestibulară pe Pământ.
Cercetarea va fi utilă pentru astronauții de pe plimbările spațiale, unde coordonarea fără greutate este esențială, cu câteva indicii vizuale.